Cezar Amariei
- Din 657 funcții de conducere pentru judecătorii, tribunale și curți de apel (președinte, vicepreședinte, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare (65,44%).
- Există curți de apel, precum cele din Pitești sau Ploiești, care sunt conduse integral prin delegare. Aceeași situație e și în cazul a șase tribunale din România.
- Doar două curți civile de apel (din 15) și trei tribunale (din 42) au zero delegări în funcții de conducere.
- Oameni fără experiență sunt acuzați că ajung să conducă instituții importante din sistemul judiciar.
- „Orice președinte care ajunge președinte nu are experiența funcției. Există o primă zi a funcției de președinte”, răspunde președintele CSM.
- De exemplu, la Tribunalul București, modul în care a fost delegat noul președinte nu ar fi de interes public. O spune chiar cel care a obținut funcția.
- „Nu este delegare, este eludare a legii”, consideră Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, membru al comisiei de redactare a Constituției României.
În dimineața zilei de vineri, 23 ianuarie 2026, când prin birourile Tribunalului București începea să se instaleze atmosfera liniștită din pragul weekendului, judecătoarea Ana-Maria Puiu trăgea adânc aer în piept, recitea cele 573 de cuvinte scrise dintr-o suflare și analiza totul cu ochiul critic, de om al legii antrenat să nu greșească. Apoi, cu o simplă apăsare de deget, posta întregul text pe o rețea de socializare.
„Pentru corecta informare a colegilor în legătură cu situația conducerii Tribunalului București”, începea ea.
